Insomnia si melatonina

Avem nevoie de un anumit numar de ore de somn in fiecare noapte, astfel incat a doua zi sa avem suficienta energie pentru a ne finaliza indatoririle. Exista, insa, momente sau perioade in care seara, dupa ce ne asezam in pat, pur si simplu nu putem adormi. Este si cazul tau? Melatonina, cunoscuta si sub numele de "hormonul intunericului", are un rol important in initierea si mentinerea somnului. Aceasta este produsa in organism sub stimularea intunericului, in timpul procesului de sinteza.

Ce se intampla cand in organism nu exista un nivel echilibrat de melatonina

 

Cand in corpul nostru exista dezechilibre in ceea ce priveste prezenta melatoninei apar anumite semne.

In primul rand, in lipsa unui nivel echilibrat din "hormonul intunericului" apar tulburari ale somnului: adormim mai greu si somnul nu este odihnitor. De exemplu, daca dupa ce ne asezam in pat sau in timpul noptii ne expunem la lumina - precum cea produsa de televizor - si nivelul de melatonina scade, ne va fi mai greu sa adormim si ne vom simti obositi. Daca, dimpotriva, in timpul zilei nu avem parte de lumina suficienta este favorizata eliberarea de melatonina, care ne va provoca stari de somnolenta.

In cazul unui nivel de melatonina prea mare, femeilor le poate fi afectata ovulatia, rezultand, in acest fel, dificultatea acestora de a ramane insarcinate.In functie de durata, insomnia poate fi de trei feluri:

• insomnie temporara sau pasagera - simptomele nu dureaza mai mult de trei nopti;
• insomnie acuta - mai este numita si insomnie pe termen scurt, iar simptomele persista saptamani intregi;
• insomnie cronica - acest tip de insomnie poate dura de la cateva luni pana la cativa ani; cele mai multe cazuri care intra in aceasta categorie sunt provocate de alte probleme medicale, mai grave.

In functie de cauze, insomnia poate fi:

• provocata de consumul de medicamente sau de alte substante - apare in cazul persoanelor care urmeaza tratamente medicale de durata pentru alte afectiuni; de asemenea, este frecventa si la cei care consuma cafea, energizante sau alcool in cantitati mari;
• provocata de alte afectiuni medicale - in aceasta categorie intra tulburarile psihice, dar si alte afectiuni, cum ar fi artrita sau apneea;
• fara cauze specifice - acest tip de insomnie poate fi provocat de factori externi, cum ar fi zgomotele, lipsa unor conditii optime de odihna sau programul extins la locul de munca. 
   La modul general, insomnia este catalogata ca fiind lipsa somnului, dar sunt si alte simptome asociate cu aceasta afectiune. Acestea includ:
  • dificultati in a adormi seara;
  • treziri frecvente pe parcursul noptii;
  • trezire in primele ore ale diminetii si incapacitatea de a adormi la loc;
  • stari de somnolenta;
  • iritabilitate, episoade de anxietate sau depresie;
  • lipsa de concentrare;
  • migrene;
  • probleme de socializare;
  • dureri gastrointestinale.

  Criteriile DSM-5 

  Criteriile DSM-5 pentru insomnie sunt următoarele:

  Plângeri preponderente de insatisfacție în legătură cu cantitatea sau calitatea somnului, asociate cu unul (sau mai multe) din următoarele simptome:

  • Dificultăți în inițierea somnului. (La copii, aceasta se poate manifesta ca dificultate de inițiere a somnului fără intervenția părintelui sau a tutorelui.)
  • Dificultăți de menținere a somnului, caracterizate prin treziri frecvente sau probleme de a adormi din nou după trezirile din somn. (La copii, acaesta se poate manifesta prin dificultăți de întoarcere la somn fără intervenția părintelui sau a tutorelui.)
  • Trezirea dimineața devreme cu incapacitatea de a adormi din nou.

  În plus,

  • Perturbările somnului cauzează suferință semnificativă din punct de vedere clinic sau probleme pe plan social, ocupațional, educațional, academic, comportamental sau în alte domenii importante de activitate.
  • Dificultățile de somn durează cel puțin 3 nopți pe săptămână.
  • Dificultățile de somn sunt prezente cel puțin 3 luni.
  • Dificultățile de somn au loc în ciuda oportunității adecvate pentru somn.
  • Insomnia nu este mai bine explicată de și nu are loc exclusiv în timpul altei tulburări de adormire-trezire (e.g., narcolepsie, o tulburare de somn legată de respirație, o tulburare de adormire-trezire a ritmului circadian, o parasomnie).
  • Insomnia nu este atribuită efectelor psihologice ale unei substanțe (e.g., abuz de droguri, medicație).
  • Coexistența tulburărilor mentale și a condițiilor medicale nu explică adecvat problema insomniei .
     

    Terapia cognitiv comportamentală

    Există argumente că terapia cognitiv comportamentală (TCC) pentru insomnie este superioară pe termen lung benzodiazepinelor și nonbenzodiazepinelor în tratarea și managementul insomniei.[82] În cadrul acestei terapii, pacienții sunt învățați să-și dezvolte obiceiurile de somn și să renunțe la idei contra-productive despre somn. Preconcepții și așteptări obișnuite care pot fi schimbate sunt

    1. așteptări nerealiste în privința somnului (e.g., Am nevoie de 8 ore de somn în fiecare noapte)
    2. preconcepții despre cauzele insomniei (e.g., Am un dezechilibru chimic care îmi cauzează insomnie)
    3. amplificarea consecințelor insomniei (e.g., Nu pot să fac nimic după un somn rău de noapte) și
    4. anxietatea de performanță după încercarea îndelungată de a avea un somn bun de noapte prin controlarea procesului de somn.